Curcan umplut cu cuscus și alte alea

 Până acuma curcanul îl făceam cu umplutură de orez. Dar de fiecare dată orezul se fierbe prea mult în interiorul curcanului și se transformă într-un fel de masă de orez care nu prea mai seamănă a pilaf. 

De data aceasta m-am gândit să încerc cu cuscus. Am căutat să văd dacă a mai făcut cineva înaintea mea ca să am totuși o idee de ce vreau să fac dar nu prea am găsit. Cum nu prea îmi stă în obicei să renunț ușor la ideile mele m-am hotărât să risc și să merg orbește. Și după părerea mea bine am făcut. De altfel sunt hotărâtă ca de acum incolo să fac curcanii și chiar și puii cu umplutură de cuscus. Cum se poate vedea din poză bobițele de cuscus au rămas întregi și nu s-au lipit deloc una de alta. Cât despre gust ce să vă spun. Nu pot descrie aromele care s-au îmbinat dar am găsit și la asta o rezolvare. Vă explic cum am făcut și faceți singuri așa că veți simți și gustul. Deci

ce vom folosi:

500 g cuscus

200 g ciuperci

20-25 cepe de arpagic

3-4 linguri ulei

2 linguri miere

4 linguri sos de soia

5-6 căței usturoi

1 morcov

1 țelină

1 gutuie

2 linguri stafide

1-2 linguri susan

1 linguriță mentă uscată

1/2 linguriță piper măcinat

sare

și bineînțeles 1 curcan (vedeta mea a avut 5,5 kg)

cum vom proceda:

De data aceata am mai făcut o încercare cu curcanul meu. Înainte să-l pregătesc l-am ținut 2 zile în saramură. După ce l-am curățat bine de tuleie și pârlit la aragaz pe toate părțile, l-am spălat bine de tot și l-am așezat într-un lighean de plastic. Am măsurat câtă apă intră până se umple ligheanul și, pentru fiecare litru de apă am pus 1 lingură cu vârf de sare de murături. 

În plus am mai adăugat și niște mirodenii pe care fiecare le poate pune după poftă. Eu am folosit cimbru, piper măcinat, foi de dafin, 2-3 rămurele de busuioc și usturoi. După ce sarea s-a topit băgăm curcanul în băiță, punem un capac împotriva eventualului praf care ar putea pica și-l așezăm cu grijă pe balcon sau într-un loc mai rece. 

Dacă aveți un vas mai cuprinzător în care saramura să acopere de tot curcanul sunteți mai avantajoși decât mine. Dar eu a trebuit să mă descurc cu ce am avut și să răsucesc din când în când curcanul să stea cu toate părțile pe rând în saramură.

În felul acesta curcanul și-a luat singur sarea iar carnea a fost mai fragedă și mai suculentă.

În sfârșit, vine ziua cea mare când trebuie să pregătim curcanul. 

Întâi îl scoatem din saramură, îl spălăm bine, îl punem să se scurgă și noi ne apucăm să pregătim umplutura. 

Cea mai dureroasă treabă este curățatul cepei de arpagic. Dar dacă doriți puteți alege o cale mai ușoară folosind o ceapă normală, uscată. Eu am preferat să plâng o leacă dar să măncăm în final ceva mai bun.  Dintre cepele de arpagic vre-o 15 le punem într-o cratiță (de preferat antiaderentă) să se călească cu 3-4 linguri de ulei. 

Până capătă ceapa puțină culoare, noi ne apucăm să spălăm repede dar bine ciupercile și apoi să le tăiem bucăți mai mărișoare. 

Punem ciupercile și  1 linguriță cu sare și amestecăm de câteva ori apoi adăugăm cuscusul. După ce am adăugat cuscusul călim tot amestecul vre-o 10 minute. Pastele trebuie să se îmbibe cu suficientă grăsime pentru a nu se terciui prin gătire. 

Când ne plictisim de călit cuscusul adăugăm 1 pahar de apă fierbinte, acoperim cratița cu capacul și dăm focul mic de tot pentru 5 minute. După trecerea celor 5 minute, oprim focul și lăsăm cuscusul să se răcească puțin. 

În acest timp ne apucăm să facem un sos din 5-6 căței de usturoi zdrobiți bine de tot, 4 linguri sos de soia și 2 linguri miere. Cu acest sos ungem curcanul pe toate părțile (inclusiv prin interior) după care îl băgăm în punga pentru cuptor din dotare și îl așezăm cu totul în tava cu care îl vom băga în cuptor. 

Dacă nu avem pungă punem curcanul direct în tavă și la copt îl acoperim cu folie de aluminiu sau cu hârtie de copt. 

După ce terminăm de aranjat curcanul ne uităm la cuscus. Nu vă speriați că bobițele vor fi lipite una de celelalte. Ele sunt așa acum din lipsă de umezeală, dar in curcan se vor desface în zeama lăsată de carne. Adăugăm 1 linguriță de mentă uscată și 1/2 linguriță piper măcinat și amestecăm. 

Dacă doriți și alte arome este timpul să puneți, dar eu cred că a fost de ajuns doar menta și piperul. De fapt am mai pus și 1/2 linguriță șofran dar mi-a părut rău după. Nu s-a simțit deloc pentru că erau destule arome (în special usturoiul din sos) care au acoperit șofranul și mai bine îl foloseam la un pilaf sau la alt ceva. 

Acum că am terminat de preparat umplutura să trecem din nou la curcanul nostru. Îl ridicăm cu copanele în sus și așa cum este (fără să-l scoatem din pungă) începem să-l umplem cu o lingură cu amestecul de cuscus, fără să îndesăm. 

Dacă rămâne umplutură o băgăm în locul dintre copan, corpul curcanului și piele (acolo se formează ca o pungă). După ce terminăm de introdus toată umplutura prindem pielea cu scobitori ca umplutura să nu iasă iar copanele le legăm cu o bucată de ață în fața târtiței ca la căldura din cuptor să nu se desfacă. 

EEE. . . Ce-a fost mult, a trecut. 

 Dacă ne-a mai ceva din sosul cu care am uns curcanul, îl putem vărsa acum în pungă, presărăm vre-o 2 linguri de susan peste curcan, morcovul, țelina și gutuia le tăiem felii și le punem și pe ele în pungă, nu uităm nici cepele de arpagic și înainte să legăm punga punem termometrul (dacă avem) cum se explică în instrucțiuni. Acum putem lega punga și introduce tava cu totul în cuptor. 

Eu l-am copt la 180ºC vre-o 4 ore. Dacă curcanul l-ați cumpărat cu termometru, acela vă va da de știre când e gata, dacă nu atunci așteptați până se rumenește frumos și încercati cu un cuțit. Dacă cuțitul intră ușor în pieptul curcanului și prin tăietură nu iese zeamă deloc, înseamnă ca este bun de mâncat. 

Pun și poza cu curcanul scos din cuptor și gata de război. Din păcate când l-am scos din pungă m-am cam chinuit,și fiind și foarte fraged copanele erau să se rupă. Dar norocul meu că am observat la timp și l-am scos fără să le rup dar umplutura de lângă ele s-a revărsat în tavă. 

Totuși putem să privim acest lucru ca pe ceva bun căci se poate vedea astfel că umplutura a rămas bobițe și nu s-a făcut cocă. Feliile de țelină, morcov și gutuie nu s-au zdrobit, cum mă așteptam eu, au rămas întregi și frumoase. Iar carnea curcanului ce să mai spun? De nota 10. Se vede și în poză cât de bine s-a copt că se desprindea de pe oase singură. În plus, foarte fragedă și suculentă. 

Concluzie: de acum în colo curcanul îl voi găti așa. Bineînțeles cu mici schimbări. De pe acuma mă gândesc ca data viitoare să-l fac cu cuscus și ananas.