Tort trenuleț cu vagoane

Când mă uit la poza în care prințișorul Ozan suflă în lumânarea de pe tort nu-mi vine să cred că a trecut cu bine ziua lui de naștere. 

Pregătirile pentru zilele de naștere ale prințișorilor durează de regulă 2 zile. De data aceasta 3 zile și jumătate mi-am etalat personalitatea prin bucătărie. În primul rând din cauză că i-am serbat ziua la grădiniță (70 de persoane), în al doilea rând educatoarele auziseră câte ceva despre talentele mele culinare și am vrut să depășesc așteptările lor, și în al treilea, dar nu ultimul, rând am dorit ca prințișorului meu să-i rămână între amintiri această festivitate și poate să aibă ce povesti peste ani de zile.
Din cauză că l-am dus să-l mănânce o grămadă de copii, mi-a fost frică să nu i se întâmple vre-unuia ceva și să zică că-i de la tortul meu. Așa că nu am folosit ca de obicei coloranții mei alimentari ci am făcut eu coloranți naturali după cum mi-a trecut prin minte. Dar a fost bine căci am văzut că se poate și așa și nu-i deloc dificil.
Două zile la rând am făcut fursecurile pe care le-am împrăștiat în jurul trenului pentru complectarea temei (scoarță de copac, nuci, cadouri și frunze de ciocolată). Le-am pus în cutii și le-am lăsat să aștepte ziua cea mare în frigider.
A treia zi am făcut blaturile și crema și le-am împreunat, iar ornatul l-am lăsat pentru ziua de naștere. Am trimis sărbătoritul la grădiniță iar eu am avut la dispoziție 4 ore să definitivez "opera de artă". 
Dar mai bine să vă povestesc mai pe îndelete ce și cum am făcut, și poate chiar facem împreună, să se bucure și alți sărbătoriți.
Într-o tavă mare din dotarea aragazului se coace blatul pentru două vagonașe (sau locomotiva și un vagon) o dată. Eu voi da cantitățile pentru o tavă și cine dorește mai multe vagoane face mai multe blaturi.

necesar pentru blat:

6 ouă
250 g zahăr
120 g făină
130 g amidon 

pentru cremă:

400 ml frișcă lichidă
400 g ciocolată cu lapte sau bitter
1 lingură unt

pentru ornat:

1 plic praf de frișcă + laptele necesar
colorant alimentar (dacă nu aveți sau doriți ceva mai natural citiți mai departe cum am făcut eu)
bombonele pentru decor (cine dorește)

Sunteți gata? Îcepem:

Blatul acesta eu îl folosesc la fiecare tort și nu am dat greș niciodată până acum. Nu folosesc nici grăsime și nici vre-un agent de creștere iar blatul iese atât de pufos că nici nu trebuie să-l însiropez.
Deci: separăm albușurile și le bătem spumă cu mixerul cât putem mai mult. Aici este tot secretul blatului. Cu cât batem albușul mai tare, cu atât vom avea un blat mai reușit. Trebuie să fie atât de tare încât să putem tăia felii cu cuțitul din el. 
Când am ajuns la performanța asta (după vre-o 8-10 minute de mixat), adăugăm zahărul și amestecăm în continuare încă vre-o 2-3 minute.
Nu trebuie să amestecăm până se topește zahărul căci el oricum se va topi pe parcurs, doar să se împrăștie prin tot albușul. 
Punem și gălbenușurile și le amestecăm și pe ele cu albușurile. 
Ne-a mai rămas făina și amidonul pe care le adăugăm la sfârșit și mixăm până ce aluatul devine uniform. 
Aici trebuie avut grijă că amidonul fiind mai compact se va duce la fundul vasului și va trebui amestecat aluatul până când se desfac toate cocoloașele. 
Va rezulta un aluat frumos, ca cel de chec, pe care îl vom turna în tava de aragaz pe fundul căreia am pus în prealabil hârtie de copt. 
Fără hârtie de copt riscăm ca blatul să se lipească pe la mijlocul tăvii și când îl scoatem se poate rupe. În plus hârtia ne va ajuta să deplasăm blatul chiar și după coacere. 
De observat că nici măcar marginile tăvii nu le-am uns cu grăsime.
Introducem tava în cuptorul încins în prealabil la 180ºC și lăsăm să se coacă 20-25 de minute. Când începe să se rumenească facem proba cu o scobitoare și dacă iese uscată putem scoate tava din cuptor. 
După ce s-a copt, este de ajuns să treceți cu lama unui cuțit pe marginile tăvii ca să desprindeți blatul iar apoi răsturnați tava cu fundul în sus pe o suprafață dreaptă. Având hârtie la bază , blatul va ieși cu ușurință din tavă.
Pentru tortul prințișorului eu am lucrat în serie și în timp ce o tavă se cocea pregăteam aluatul pentru următoarea. Așa că în scurt timp aveam cele trei blaturi (pentru o locomotivă și cinci vagoane) coapte. 
Pentru a face vagonașele, blatul trebuie tăiat mai întâi în două pe lățime și fiecare jumătate rezultată în patru, deci fiecare vagon va avea patru straturi de blat. 
Să nu vă înșele fotografia mea căci din greșeală am ținut telefonul pe lat și când am răsucit fotografia s-a strâmtat imaginea. Deci mijloacele laturilor mai lungi ale blatului le unim cu o linie imaginară și tăiem cu cuțitul pe acea linie. Am obținut două jumătăți care vor constitui cele două vagoane. Acum pe tăietura făcută mai facem trei tăieturi perpendiculare, obținând câte patru dreptunghiuri din fiecare jumătate. Vagonașele noastre vor avea în final lungimea cât jumătate din lungimea tăvii, iar lățimea cât un sfert din lățimea tăvii.
Pentru ca crema pe care o voi folosi să adere mai bine la blatul tortului, eu cojesc întotdeauna partea de deasupra a acestuia cu un cuțit foarte bine ascuțit. Băieții mei de-abia așteaptă să ajung la operațiunea aceasta ca să apuce bronzul tortului. :)
Și cu asta am terminat de pregătit blatul. Sper că nu v-ați plictisit căci acum trecem la prepararea cremei.
Pentru cremă eu am ales să fac un ganaj de ciocolată. Mie îmi place ganajul cu ciocolată bitter dar fiind vorba de un tort pentru copii am decis să folosesc ciocolată cu lapte. 
Crema eu am făcut-o cât pentru un vagonaș o dată ca să nu forțez prea mult mixerul și așa vom face și împreună, dar dacă aveți un mixer foarte performant în care aveți încredere deplină, puteți încerca să faceți toată crema de-odată și economisiți niscai timp.
Punem 200 ml frișcă lichidă la foc mic pe aragaz și o lăsăm să se încălzească dar nu trebuie să dea în clocot. Doar cât să ne frigă puțin la deget. În timp ce frișca noastră se încălzește, rupem 200 g ciocolată bucățele mai mici ca să se topească mai ușor. 
Când frișca s-a încălzit îndeajuns, oprim focul, adăugăm bucățile de ciocolată și așteptăm câteva minute ca ciocolata să se topească în frișca încălzită. 
Apoi cu ajutorul unui tel amestecăm și ne asigurăm că nu a rămas nici o bucățică de ciocolată nelichifiată. Dacă însă mai sunt bucățele de ciocolată care se încăpățânează să rămână întregi și amestecul a început să se răcească, putem pune din nou vasul pe foc pentru câteva minute amestecând încontinuu și vom convinge astfel toate bucățile să se fluidizeze. 
Dacă amestecul ne satisface vizual, îl lăsăm să se răcească într-atât încât să-l putem pune în congelator pentru aproximativ o oră sau mai mult. Când îl scoatem din congelator trebuie să fie foarte rece în totalitate, chiar puțin înghețat pe margini. 
Acum începe faza cea mai interesantă dar periculoasă pentru mixer. Pornim mixerul la viteză maximă și cu cât vom mixa, amestecul nostru se va umfla, se va deschide la culoare și va căpăta textura specială a ganajului. (De aici în colo nu forțați mai mult căci riscați ca pentru ornatul tortului să mergeți prin vecini după alt mixer cum am pățit-o eu mai demult.) Crema rezultată mie mi-a ajuns exact pentru un vagonaș. Pentru al doilea repetăm întocmai. 
Ca să manevrăm mai ușor vagoanele, le putem forma de la început pe niște dreptunghiuri din hârtie de copt și după ce tortul este gata și vagonașele așezate la locul lor o tragem ușor afară.
Împărțim din ochi crema în patru părți și trei dintre ele le întindem între cele patru dreptungiuri de blat care vor forma un vagon. Deci deasupra nu ungem cu cremă. Cu cea de-a patra parte de cremă ungem vagonul doar lateral, îl învelim cu o pungă și îl băgăm în frigider pentru cel puțin 3-4 ore.
Înainte de a orna tortul mai trebuie să ne ocupăm de frișca cu care îl vom îmbrăca. Dacă folosiți coloranți alimentari sintetici, treaba este simplă. Dacă vreți coloranți mai organici să vă povestesc cum i-am obținut. 

Pentru lila:
Am folosit o varză roșie cam cât un pumn de micuță. 
Am spălat-o, tăiat-o și fiert-o cu un pahar cu apă. Trebuie fiartă până ce apa se colorează mov intens. 
Apoi strecurăm și măsurăm câtă zeamă mov a rezultat. Complectăm cu lapte ca să obținem cantitatea necesară unei jumătăți de pachet de frișcă. Și rezultatul pe care l-am obținut eu îl puteți vedea în poză. 

Pentru roz:
Am folosit căpșuni, dar același rezultat se poate obține și cu vișine sau rodii. 
Le-am fiert și pe ele într-un pahar cu apă iar zeama obținută prin scurgerea căpșunilor am folosit-o, adăugând încă puțin lapte, la prepararea altei jumătăți de pachet cu praf de frișcă. 

Pentru culoarea piersicii:
Am folosit o jumătate de linguriță de șofran. De fapt eu mă așteptam să obțin un galben pal dar a ieșit un superb portocaliu foarte deschis. Cum? 
Bineînțeles că am fiert șofranul într-o jumătate de pahar cu apă până s-a umflat și apoi l-am strecurat. 
Complectat cu lapte, lichidul obținut l-am folosit la prepararea unei alte jumătăți de pachet cu praf de frișcă. 

Pentru verde:
Eu am folosit câteva frunze de urzică dar la fel de bine poate fi folosit și spanacul și probabil că mai toate frunzele comestibile cu condiția să nu fie iuți sau amare. 
Am fiert frunzele de urzică până ce s-au înmuiat, le-am strecurat și de data aceasta nu zeama (căci ieșise o spălătură maro), ci chiar frunzele le-am pus în frișcă și am pasat cu blenderul. 

Pentru galben:
Am fiert o jumătate de linguriță de praf de curcumă (turmeric) într-un pahar cu apă dar, probabil că ar fi trebuit să folosesc mult mai puțin. 
A fost singura frișcă un pic iute (pe tort nu se simțea dar dacă gustai doar din frișcă pișca puțin la limbă) și în comparație cu celelalte culori mi s-a părut că bătea la ochi.

Când ne hotărâm să ornăm tortul scoatem câte un vagonaș din frigider și scobim puțin blatul de sus ca să avem unde să punem încărcătura. Nu scoatem încă hârtia de dedesubt căci ne va mai fi de folos și de acum încolo. 
Îmbrăcăm vagonașul cu frișcă pe toate părțile vizibile și-l depozităm din nou în frigider până când toate componentele vor fi gata. La locomotivă, nu știu cum s-a întâmplat dar nu am făcut poze. Dar nu este cine știe ce de făcut. Aici nu mai scobim blatul de deasupra ci tăiem o bucată cam de 2/3 din lungimea vagonașului (tăiem blatul și crema de sub el) și o lipim peste ce a rămas netăiat. Astfel se va forma botul mai lung al locomotivei și cabina conductorului. După ce o pictăm cu frișca rămasă de la vagoane, ca să nu ne chinuim prea mult, punem în față lumânările în locul unde ar trebui să fie coșul de evacuare a fumului.
Ca să fac "platoul" eu am folosit o cutie de carton de frigider. Am îndoit cartonul cât îmi trebuia de lat și l-am lipit în mai multe locuri ca să nu se desfacă. Au fost în total trei straturi de carton și au susținut destul de bine greutatea trenului. Deasupra am învelit "platoul" cu folie de aluminiu lipită la rândul ei în mai multe locuri. Trebuie avut grijă ca lățimea "platoului" să nu depășească lățimea ușii ca să nu avem bătăi de cap când vrem să-l transportăm.
Și acum putem trece la desăvârșirea trenulețului. Punem întâi locomotiva și apoi înșirăm vagoanele unul în spatele celuilalt și abia acum scoatem hârtiile de dedesubtul fiecărei bucăți. Ca roți se pot folosi bănuți de ciocolată, fursecuri sau biscuiți.
Eu vagoanele le-am umplut cu acadele dar pot fi umplute și cu bomboane, jeleuri, ciocolată etc. Pereții vagoanelor, dacă aveți timp mai mult la dispoziție, îi puteți orna și cu frișcă. Eu, fiind în criză, am lipit ici colo câte o bombonică și am împrăștiat împrejur "decorul". 
ȘI GATAAAA :) Putea fi mai frumos? Bineînțeles că dacă aveam mai mult timp la dispoziție îl mai pictam un pic. Dar și numai atât și tot a făcut furori.